Descriere
Cufundarul polar este o specie de cufundar de talie medie. În perioada de cuibărit are capul și ceafa de culoare gri uniform, spate de culoare închisă, spre negru, cu benzi transversale albe și o pată neagră pe gât în partea ventrală. În sezonul rece benzile albe de pe spate dispar, la fel si pata neagră de pe gât. Lungimea corpului este de 63 - 75 cm şi are o greutate medie de 1300–3400 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 100 - 122 cm.
Etimologia denumirii știintifice
Numele de gen (Gavia) provine din limba latină și înseamnă pasăre acvatică neidentificată. Numele de specie (arctica) provine tot din limba latină și se traduce prin nordic sau arctic.
Localizare și comportament
Distribuție
Specia are o distribuție largă Palearctică, cuibărind în toată zona boreală și de tundră a Europei și Asiei. În Europa cuibărește în peninsula Scandinavă, Finlanda și nordul Rusiei. În perioada de iarnă migrează în zonele sudice, în regiunile de coastă ale oceanului Atlantic și ale mărilor și pe apele interioare ale continentului, care rămân dezghețate.
Fenologie
Specia nu cuibărește în România, fiind prezentă doar în sezonul rece. Iernează izolat sau în grupuri mici, pe apele interioare rămase dezghețate și în zona de coastă a Mării Negre.
Habitate
Cuibărește în zone cu lacuri adânci, bogate în pește, adesea cu insule sau peninsule cu vegetație bogată, pe care le folosește pentru amplasarea cuibului. În perioada de iarnă poate fi prezentă pe orice corp de apă rămas dezghețat, în special lacuri de acumulare sau zona de coastă; ocazional iernează și pe cursuri mari de râuri lent curgătoare.
Hrană
Specie preponderent ihtiofagă, dar consumă și amfibieni, nevertebrate (crustacee, moluște) sau icre. Ocazional consumă și materie vegetală.
Alte informații
Este specia de cufundar cea mai comună care iernează la noi.
Populație
Populația globală este estimată la 275 000 - 1 500 000 de indivizi. Cea europeană cuibăritoare este estimată la 53 800 - 87 800 de perechi. Deocamdată, datorită unui teritoriu de răspândire imens, specia este clasificată ca ”Risc scăzut”. Tendința populațională în Europa este considerată a fi descrescătoare.
Reproducere
Perioada de reproducere începe în luna aprilie. Femela depune de obicei 1-3 ouă. Incubarea durează 28-30 de zile. Puii devin zburători la circa 60-65 de zile. Perechile cuibăresc solitar. Cuiburile sunt construite din materiale vegetale. Amplasarea cuiburilor are loc de obicei în zone mai retrase, pe mal sau în imediata lui apropiere.
Amenințări și măsuri de conservare
În zonele de reproducere specia este amenințată de degradarea habitatului (mai ales datorită dezvoltărilor industriale). O altă amenințare este reprezentată de intensificarea turismului. În zonele de iernare poate fi amenințată de reducerea sursei de hrană (ca o cauză a poluării) sau de prinderea accidentală în uneltele de pescuit (plase, cârlige).
