Descriere
Este o specie de ferestraș de talie mare, ce prezintă dimorfism sexual accentuat. Are corpul hidrodinamic, iar ciocul est lung, îngust, roșiatic, zimțat și prezintă un cârlig la vârf. Masculul în penaj nupțial are capul verde închis cu o creastă rotunjită, pieptul, burta și flancurile sunt albe (cu tentă ușor rozalie în timpul iernii și începutului de primăvară), spatele este negricios și mai cenușiu spre coadă, remigele primare și acoperitoarele acestora sunt negre, iar remigele secundare și acoperitoarele acestora sunt albe. Femela are capul și partea superioară a gâtului de culoare maronie cu o creastă mai bine accentuată, bărbie albă, iar partea inferioară a gâtului și pieptul sunt albicioase, demarcare clar de maroniul de pe partea superioară a gâtului. Penajul general al corpului este gri deschis, remigele primare sunt negre, iar remigele secundare sunt albe, acoperitoarele acestora fiind gri. Lungimea corpului este de 58 - 72 cm, anvergura de 82 - 97 cm, iar greutatea este de 1300 - 2100 g în cazul masculului și 900 - 1700 g în cazul femelei.
Etimologia denumirii știintifice
Numele genului provine din denumirea în latină a ferestrașilor - mergus. Numele speciei provine din alăturarea cuvintelor latine mergus - ferestraș și anser - gâscă.
Localizare și comportament
Distribuție
Specia are o distribuție largă la nivel global, cuibărind din fâșia nordică și centrală a Europei până în estul Asiei, dar și în America de nord. Unele populații din zonele sudice ale distribuției sunt sedentare. Iernează în Europa, sudul Asiei și în jumătatea sudică a Americii de nord. În România, specia cuibărește localizat în toate grupele Carpaților. În jumătatea rece a anului se poate observa pe majoritatea lacurilor și râurilor mari, inclusiv în zona litoralului.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind sedentară. În perioada rece a anului există influx de indivizi din nordul zonei de distribuție.
Habitate
În perioada de cuibărit, în România ferestrașul mare preferă lacurile adânci (de baraj) și râurile situate la altitudini mai mari, acolo unde se găsesc și habitate forestiere în proximitate pentru instalarea cuibului (cavități secundare în arbori). În nordul arealului cuibărește în preponderent în zone cu lacuri mari, indiferent de altitudine, bogate în pește, înconjurate de habitate forestiere mature.
Hrană
Consumă preponderent hrană de origine animală, în principal pești de dimesiuni mici, nevertebrate acvatice (moluște, crustacee, insecte și larvele acestora), amfibieni, micromamifere și păsări. Consumă plante în cantități relativ mici.
Alte informații
Femelele de ferestraș mare au tendința de a-și păstra zonele de cuibărire, în același timp existând comportamentul de cuibărire în locul natal.
Populație
Populația globală este estimată la 1 700 000 - 2 400 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 66 800 - 103 000 de perechi, iar tendința populațională la nivel european este estimată ca fiind stabilă. Populația cuibăritoare din România este estimată la 20 - 50 de perechi, iar tendința populațională este estimată ca fiind în creștere în perioada 2000 - 2012.
Reproducere
Perioada de reproducere începe cu lunile martie-aprilie în majoritatea zonelor din Europa, depunerea pontei începând uneori în luna mai în Siberia și Peninsula Scandinavă. Ponta este formată din 8 - 12 ouă și sunt clocite de către femelă pentru 30 - 32 de zile. Puii părăsesc cuibul în primele 24 de ore de la eclozare și sunt capabili de zbor după 60 - 70 de zile. Puii sunt îngrijiți de către femelă, uneori participând și masculul. Cuibul este amplasat de obicei în cavități secundare (cuiburi abandonate, excavate de ciocănitoarea neagră), dar și intre rădăcinile copacilor sau în vegetație densă, de obicei în apropierea habitatelor acvatice. Cuibul este căptușit cu puf.
Amenințări și măsuri de conservare
Principalele amenințări asupra speciei sunt managementul defectuos al habitatelor acvatice și exploatarea pădurilor mature și bătrâne, care furnizează locuri de cuibărit. Specia este uneori persecutată fiind considerată dăunătoare de către pescari.
