Descriere
Este o specie de pasăre cântătoare de talie medie ce nu prezintă dimorfism sexual. Penajul de pe cap și târtiță este de culoare gri, fiind în contrast cu spatele maroniu și coada neagră. Partea ventrală este albicioasă cu aliniamente de pete negre, iar lateralele abdomenului și pieptul sunt de culoare ruginie. În zbor se observă contrastul între remigele închise la culoare și subalarele albicioase. Lungimea corpului este de 24 - 28 cm, iar greutatea este de 81 - 141 g.
Etimologia denumirii știintifice
Numele de gen provine din denumirea în latină a sturzilor - Turdus, iar numele de specie provine din cuvântul latin pilaris - atribuit de către Theodor Gaza pentru un sturz cu denumirea grecească trickhas. Asemănarea cu grecescul thrix/thrikhos (care înseamnă fir de păr), i-a sugerat lui Gaza folosirea adjectivului latin similar - pilaris (în realitate pilaris vine de la pila - minge).
Localizare și comportament
Distribuție
Are o distribuție largă la nivelul Palearcticului, fiind prezent în aproape toată Europa (excepție făcând anumite zone din sud), fâșia centrală și sudică a Rusiei, nordul Kazahstanului, nordul Mongoliei și nord-estul Chinei. Populațiile din sud-vestul distribuției sunt sedentare. Iernează în sudul și vestul Europei, nordul Africii și Sud-vestul Asiei. În România cuibărește în majoritatea zonelor montane și submontane, dar și în Depresiunea colinară la Transilvaniei.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind sedentară în zonele montane și în Depresiunea colinară a Transilvaniei. În perioada rece a anului poate fi observată în toată țara, mai ales la altitudini mai mici, hrănindu-se în grupuri mari, în această perioadă existând influx de indivizi din nordul distribuției speciei.
Habitate
Preferă pentru cuibărire habitatele mixte, în care există atât trupuri de pădure cât și habitate deschise, dar apare și în parcuri sau grădini. În afara perioadei de cuibărit apare la altitudini mai reduse, hrănindu-se pe terenurile arabile sau pășuni, dar și în tufărișuri.
Hrană
Este o specie omnivoră. Hrana de origine animală este formată din adulți și larve de insecte, dar și alte nevertebrate (melci, păianjeni etc.). Hrana de origine vegetală este formată în principal din semințe și fructe de porumbar, păducel, soc, sorb, mure, fragi și altele.
Alte informații
Cocoșarul este o pasăre cuibăritoare relativ recent apărută fauna României. Până la mijlocul secolului trecut, era prezentă în țară doar pentru iernat, începând să cuibărească abia în a doua jumătate a secolului trecut.
Populație
Populația globală este estimată la 71 000 000 - 143 000 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 14 200 000 - 28 600 000 de perechi, tendința populațională la nivel european între 1980 și 2013 fiind stabilă. Populația din România este estimată la 75 000 - 150 000 de perechi, tendința populațională fiind deocamdată necunoscută.
Reproducere
Perioada de reproducere începe din luna aprilie. Ponta este formată din 3 - 7 ouă, perioada de incubație fiind de aproximativ 12 - 15 zile. Puii părăsesc cuibul după 12 - 15 zile de la eclozare, fiind capabili de zbor după încă aproximativ 4 zile și sunt dependenți de adulți pentru încă 2-4 săptămâni. Cuibul este sub forma unei cupe adâncite, construit din mușchi, rămurele, rădăcini, licheni, frunze și fire de iarbă, cimentate cu nămol și căptușit cu păr și fire de iarbă. Cuibul este amplasat de obicei în arbori, la înălțimea coronamentului (peste 2 m), rareori pe sol sau în stâncării. În cazul acestei specii apare parazitismul nidicol intraspecific, un cuib putând conține ouă și de la altă femelă.
Amenințări și măsuri de conservare
Principalele amenințări asupra speciei sunt vânătoarea și fenomenele meteorologice extreme din nordul zonei de distribuție.
