RegnulAnimalia
ClasaAves
OrdinulPasseriformes
FamiliaAcrocephalidae
Specia Acrocephalus schoenobaenus
Descriere
Este o specie de pasăre cântătoare de talie mică, ce are penajul cu colorit dorsal gri-maroniu cu pete maro închis, ruginiu pe flancuri iar ventral este mai alb-gălbui. Are o sprânceană lată, caracteristică, de culoare alb gălbui, ce contrastează cu creștetul închis la culoare. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este 11,5 - 13 cm, iar greutatea este 8 - 13 g.
Etimologia denumirii știintifice
Numele de gen provine din denumirea cuvintele grecești akros - ascuțit și kephale - cap (referitor la forma alungită a profilului capului), iar numele de specie provine din cuvintele grecești skhoinos - trestie și baino - a călca/păși.
Localizare și comportament
Distribuție
Lăcarul mic cuibărește în jumătatea vestică a Palearcticii, de la Atlantic până în Asia Centrală. În Europa ajunge până în extremitatea nordică a Scandinaviei, iar în sud până la Mediterana. În România este distribuit pe întreg teritoriul țării, începând din zonele de câmpie, până în zona dealurilor înalte.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind migratoare. Sosește în aprilie și pleacă spre zonele de iernare în lunile august-septembrie. Iernează în Africa la sud de Sahara.
Habitate
Cuibărește în zone cu stuf și papură, cel mai adesea în zone cu întindere mare, asociate unei game foarte largi de habitate acvatice (lacuri, râuri, canale, estuare etc.). Și în perioada de migrație urmărește de obicei habitatele acvatice.
Hrană
Este o specie preponderent insectivoră, însă consumă și o gamă largă de alte nevertebrate (arahnide, melci mici, viermi).
Alte informații
Fiind o specie migratoare de distanță lungă, declinul populațiilor este datorat în mare parte perioadelor extrem de secetoase din zonele de iernare de la sud de Sahara (zona Sahel).
Populație
Populația globală este stimată la 12 750 000 - 21 500 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 3 830 000 - 6 440 000 de perechi cuibăritoare, trendul populațional la nivel european fiind considerat stabil. Populația din România este estimată la 114 418 - 224 592 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind fluctuantă.
Reproducere
Perioada de reproducere se desfășoară din luna mai până în luna iulie. Depune anual 4-7 ouă care sunt clocite pentru o perioada de 12 - 14 zile. Puii părăsesc cuibul după 13 - 15 zile. Cuibul este o cupă construită din iarbă, mușchi, întărit cu țesătură vegetală și pânză de păienjeni, căptușit uneori cu puf de plante și păr și este plasat de obicei în interiorul zonelor umede (stuf, papură, tufișuri).
Amenințări și măsuri de conservare
Principalele amenințări asupra speciei sunt reprezentate de utilizarea pe scară largă a pesticidelor care reduc resursele de hrană. Suplimentar, managementul nefavorabil al zonelor umede (desecări), cu reducerea suprafeței disponibile cuibăritului poate fi un factor negativ semnificativ.
